Noul Cod civil a introdus o institutie noua, distincta de promisiunea unilaterala de vanzare, si anume pactul de optiune. Art. 1668, alin. 1 din noul Cod civil prevede ca „in cazul pactului de optiune privind un contract de vanzare asupra unui bun individual determinat, intre data incheierii pactului si data exercitarii optiunii sau, dupa caz, aceecona a expirarii termenului de optiune nu se poate dispune de bunul care constituie obiectul pactului.”
Principalele elemente ale pactului de optiune, rezultate din definitia legala a acestuia, sunt: este o specie de oferta, nu poate fi revocat prin vointa unilaterala a obligatului, trebuie sa contina toate elementele viitorului contract si poate fi incheiat prin simpla exercitare de catre beneficiar a optiunii in sensul acceptarii.
Pentru servicii de contabilitate Bucuresti va puteti adresa contabilor experti de la Acte Firma.
In cazul in care actul de optiune ar fi o specie de oferta va trebui sa presupunem ca aceasta reprezinta o manifestare unilaterala de vointa fiind irevocabila in conditiile prevazute de art. 1191-1194 din noul Cod civil. Altfel spus, ar trebui sa presupunem ca pactul de optiune reprezinta o manifestare unilateral de vointa din momentul receptarii si pana la expirarea termenului prevazut de ofertant, iar in cazul in care termenul lipseste va expira imediat daca persoana e prezenta sau va expira intr-un termen rezonabil dupa imprejurari, daca beneficiarul este absent. In ciuda celor expuse anterior, definitia legala a pactului de optiune face referire la o declaratie de vointa in care ,,partile convin ca una din ele sa ramana legat de propria declaratie”. Aceasta exprimare se refera la parti precum si la actiunea lor de a conveni cu privire la obligativitatea declaratiei de vointa si la conditiile in care trebuie facuta acceptarea, fapt ce implica cu necesitate existenta unui act bilateral, a unui contract. Asadar beneficiarul pactului de optiune isi exprima consimtamantul in sensul a primi promisiunea ce i se face, fapt ce induce un rol activ al acestuia in nasterea pactului de optiune. In acest caz un rationament logic va duce la concluzia ca pactul de optiune este de fapt un act bilateral, un contract, in ciuda faptului ca are un caracter unilateral. Pactul de optiune naste obligatii doar in sarcina emitentului propunerii.
Pactul de optiune are un caracter conventional ce amprenteaza irevocabilitatea acestuia, fapt ce-l diferentiaza de institutia ofertei care este irevocabila din cauza faptului ca legea o califica astfel, din dorinta securizarii circuitului juridic civil. Diferenta dintre pactul de optiune si oferta, rezulta si din faptul ca primul are drept beneficiar o anumita persoana bine individualizata iar oferta poate fi adresata publicului in general.
Asadar, in structura pactului de optiune apar doua elemente noi:
– primul element coincide cu oferta si include continutul esential al actului proiectat, consimtamantul emitentului propunerii, lipsindu-i doar consimtamantul beneficiarului pentru a fi un contract perfect.
– al doilea element are natura contractuala si consta intr-o conventie, intre parti, de mentinere a propunerii pentru o perioada de timp. Din aceasta conventie se naste pentru beneficiar un drept potestativ prvind optiunea de a incheia sau nu contractul ce i-a fost propus.
Pactul de optiune este diferit de oferta de vanzare care reprezinta o manifestare unilaterala de vointa, ofertantul declarandu-si acceptul de a vinde un bun in conditiile determinate de catre destinatar in conditiile in care acesta accepta. Amintim in acest context ca pactul de optiune este diferit si de alte mecanisme legale ce dau nastere unor drepturi de optiune: dreptul de preemptiune, legal sau conventional.
Referindu-ne la publicitatea reala, s-a folosit o exprimare ce sugereaza ca dreptul la optiune se noteaza din oficiu in cartea funciara. Potrivit art. 1668 alin. 1, „in cazul pactului de optiune privind un contract de vanzare asupra unui bun individual determinat, intre data incheierii pactului si data exercitarii optiunii sau, dupa caz, aceea a expirarii termenului de optiune nu se poate dispune de bunul care constituie obiectul pactului.” In alin. 2 se specifica: „atunci cand pactul are ca obiect drepturi tabulare, dreptul de optiune se noteaza in cartea funciara.”, iar alin. In 3 se prevede ca „dreptul de optiune se radiaza din oficiu daca pana la expirarea termenului de optiune nu s-a inscris o declaratie de exercitare a optiunii, insotita de dovada comunicarii sale catre cealalta parte.”