Numerosi analisti ai literaturii de specialitate anglo-saxona au prezentat diverse tipologii ale grupurilor de interese. Gabriel A. Almond, G. Bingham Powell Jr., Kaare Strom si Russell J. Dalton propun urmatoarea categorie:
Grupurile anomice: Aceste grupuri se definesc prin spontaneitatea cu care se formeaza, in cazurile in care mai multe persoane reactioneaza spontan vis-a-vis de intamplari care induc nemultumiri sau alte emotii puternice. Aceste grupuri apar si dispar brusc, nu prezinta organizare sau planificare anterioara, uneori actiunile acestora pot duce la violenta. Comportamentul grupurilor consta in demonstratii publice, marsuri, proteste, actiuni violente si spontane.
Grupurile non-asociative: In comparatie cu grupurile anomice acestea se bazeaza pe anumite interese si pe identitati comune de etnicitate, regiune, religie, ocupatie sau, poate, de rudenie.
Daca sunteti interesati de procedura de radiere a unui cod CAEN, apelati cu incredere la specialistii actefirma.ro
Grupurile institutionale: Aceste grupuri prezinta anumite functii politice sau sociale, pe langa aspectarea intereselor.
Grupurile asociative: Se formeaza in scopul de a reprezenta interesele unei anumite colectivitati. Aceasta categorie de grupuri este reprezentata de sindicate, camere de comert, asociatii mestesugaesti, asociatii etnice si asociatii de alta natura.
La randul sau Arend Lijphart clasifica sistemul grupurilor de interese in doua tipuri: de tip corporatist caracterizat de structuri mari ca dimensiune si de tip pluralist.
Grupurile de interese utilizeaza numeroase mijloace pentru a-si sustine pozitiile: demonstratii, greve si publicitate (mai ales prin mass-media).
Activitatea de lobby reprezinta o metoda de comunicare a dezideratelor diferitelor grupuri de interese, de interrelationare a acestor grupuri cu persoane importante in cadrul procesului decizional. Majoritatea teoreticienilor considera ca pentru localizarea activitatii de lobby trebuie sa fie indeplinite cumulativ trei elemente: existenta unui grup sau a unei comunitati organizate in interiorul acestuia, manifestandu-se o solidaritate minimala diferita de o simpla miscare “spontana si efemera”, cuantificarea interesului comun si apararea acestui interes prin exercitiul reprezentarii si exercitarea influentei volitive – conform unui plan de actiune – asupra punctelor nodale de manifestare a autoritatii publice politice sau administrative.
Studii ce privesc grupurile de interese care reusesc sa se implice efectiv in procesul decizional arata ca:
- majoritatea absoluta a acestora are la baza comunitatea profesionala sau ocupationala.
- restul grupurilor reprezinta simpli cetateni, animati si grupati in jurul unei idei sau cauze de interes public.
Societatea romaneasca contemporana tinde sa evolueze urmand doua directii, in aparenta contradictorii. Prima ar consta in accentuarea verbului a avea in detrimentul verbului a fi, respectiv accentuarea importantei si valorii bunurilor materiale, ca semn distinctiv al prestigiului si pozitiei sociale. O asemenea directie se orienteaza spre cresterea nivelului de trai, care ajunge astfel un scop in sine, fara deschidere calitativa. Aceasta tendinta se rasfrange asupra nevoilor si aspiratiilor umane, in principal asupra schemelor valorice ca modalitati de orientare a aspiratiilor sociale. Cea de-a doua tendinta este de estompare si confundare a sferelor valorice, prin contaminare, ceea ce conduce la o orientare sociala deficitara a indivizilor. Valorile morale potenteaza actiunile politice, iar valorile economice se subordoneaza acestora din urma. Valorile estetice si cele teoretice capata o puternica coloratura politica. Din coroborarea celor doua tendinte rezulta o relatie biunivoca intre stilul de viata si nivelul de trai, in masura in care valorile economice devin atat un instrument de cultivare a altor valori cat si o problema de opinie. Aceste valori sunt influentate de diversele curente de idei care domina la un moment dat in societate.
Aceste tendinte influenteaza activitatile de lobby in primul rand prin presiuni aupra sferei politicului, prin influentarea conceptiilor politice si a modului de aplicare a deciziilor executivului. Diverse grupuri de interese sunt implicate permanent in activitati de lobby sau advocacy. Pe de alta parte, toate aceste activitati de lobby sau advocacy se desfasoara sau se pot desfasura pe mai multe niveluri: local, national, regional si international. La nivel national exista multe federatii sau grupuri de lucru care fac presiuni asupra Parlamentului sau Guvernului, fara a constata insa o formalizare a acestora.